Municipalităţi

Creşterea randamentului global al C.E.T. - urilor

Creşterea randamentului CET

Ideea proiectului a plecat de la funcţionarea la randament mai scăzut al centralelor electro-termice pe perioada verii faţă de sezonul rece.

Scopul principal al unei centrale electro-termice este de a produce energie electrică. În urma procesului tehnologic rezultă ca produs secundar un fluid purtător de căldură care este trecut prin schimbătoare de căldură pentru a produce agent termic. Acest agent termic este transportat către punctele termice ale unui oraș pentru a produce în final apă caldă menajeră şi încălzire în locuinţe.

Unele echipamente de producere, ca de exemplu motoare sau turbine pe gaz (Figura 1), necesită lichid de răcire care, după îndeplinirea scopului, devine agent termic.

Figura 1

Altele necesită producerea de agent termic precum abur prin arderea combustibilului în cazane (Figura 2) care, după răcire, este trecut printr-un schimbător de căldură care produce agent termic.

Figura 2

Prin urmare, aceste sisteme funcționează cu un randament crescut pe perioada rece a anului atunci când este necesară şi producerea agentului termic pentru încălzire. Pe timpul verii, o mare parte din căldura rezultată în urma răcirii turbinelor nu este utilizată, devenind paractic “deşeu”.

Ideea proiectului constă în recuperarea şi refolosirea aceastui “deşeu” pentru a produce agent de răcire folosit condiţionarea aerului în locuinţe pe perioada sezonului cald, crescând astfel randamentul global al centralei.

Pentru reciclarea “deşeului” şi producerea agentului de răcire se folosesc aşa-numitele chillere cu absorbție (Figura 3).

Figura 3

Producerea combinată a căldurii, energiei electrice şi răcirii (PCCER) reprezintă tocmai conceptul de “trigenerare”, concept prezentat pentru prima data la începutul anilor 1990.

Implementarea unui sistem de trigenerare se poate realiza în două moduri principale: Centralizat – agentul de răcire este preparat în cadrul centralelor electro-termice sau Centralizat-local – agentul de răcire este preparat în cadrul punctelor termice.

În funcție de modul ales și de dimensiunea sistemului, sistemele de trigenerare prezintă următoarele avantaje de implementare în România:

  • Crește eficiența energetică a C.E.T.-urilor, prin urmare se reduc emisiile de noxe, se reduc costurile de operare, se reduc vârfurile de sarcină electrice pe timpul verii;
  • Utilizatorii finali beneficiază de agent termic/de răcire nelimitat, pot efectua niveluri de automatizare ridicate ale instalațiilor proprii, au un nivel de confort crescut, obțin economii la nivelul facturilor lunare;
  • Scăderea nivelului de consum de energie electrică al locuințelor colective, prin reducerea necesității montării aparatelor de aer condiționat de tip split;
  • Scăderea emisiilor de dioxid de carbon (prin reducerea cosumului maxim orar, cantitatea de combustibil utilizat este redusă, conducând la o operare cât mai constantă a instalației);
  • La nivel estetic, se elimină de pe fațadele clădirilor unitățile exterioare ale aparatelor de aer condiționat;
  • Pot fi ușor de implementat, datorită faptului că mare parte din infrastructură există.

Calculele arată că pentru un sistem de trigenerare pentru un ansamblu rezidenţial de 3 blocuri P+4E, cu o suprafaţă de circa 5000 m2, costurile iniţiale (proiectare+execuţie) ar fi în jur de 1,8 milioane euro, investiţie ce poate fi amortizată în aproximativ 13 ani.

Proiectul este fezabil, chiar dacă se construiește un sistem de la zero. Cum marea majoritatea a orașelor din România beneficiază de C.E.T.-uri și rețele termice (o parte reabilitate), costurile scad și mai mult.

Share!